Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, că anumite articole din Legea privind declararea averilor și intereselor sunt neconstituționale, motiv pentru care declarațiile de avere ale bugetarilor nu vor mai fi publice și nu vor mai include detalii despre bunurile soțului, soției sau ale copiilor. Decizia a stârnit reacții critice, întrucât vine în contradicție cu alte patru hotărâri ale aceleiași instituții, pronunțate între anii 2012 și 2014.
Judecătorii CCR au argumentat că publicarea integrală a acestor declarații „încalcă dreptul la viață privată”. Însă, în trecut, Curtea Constituțională a decis contrariul: dreptul la viață privată nu este absolut și poate fi limitat în interes public, mai ales în scopul prevenirii corupției.
Printre vocile critice se numără fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, care a catalogat decizia drept „o lovitură directă adusă transparenței și controlului public asupra averilor funcționarilor statului”. Birchall atrage atenția că, prin această hotărâre, Agenția Națională de Integritate (ANI) rămâne fără instrumente-cheie de monitorizare, iar autoritățile vor putea disimula averile prin interpuși.
Și fostul judecător Cristi Danileț a readus în discuție deciziile CCR din anii anteriori (2012-2014), în care instituția sublinia necesitatea publicării declarațiilor de avere, tocmai pentru a preveni corupția și conflictele de interese. Atunci, CCR considera că publicarea se poate face cu protejarea datelor personale, fără a afecta viața privată.
Noua decizie a Curții Constituționale vine pe fondul unor tentative repetate din ultimii ani de a restrânge accesul public la informații privind averile demnitarilor, inclusiv o propunere controversată venită în 2019 din partea CSM, când instituția era condusă de Lia Savonea.
Cu această hotărâre, România pare să facă un pas înapoi în ceea ce privește integritatea în funcțiile publice și lupta împotriva corupției instituționale.
