Pe 21 mai, creștinii ortodocși sărbătoresc Ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena, doi dintre cei mai importanți ctitori și apărători ai credinței creștine în Imperiul Roman.
Sfântul Constantin cel Mare, împărat roman proclamat Augustus în anul 306, este cunoscut pentru convertirea sa la creștinism și pentru măsurile majore luate în favoarea Bisericii. El este celebrat pentru Edictul de la Milan (313), care a legalizat creștinismul, pentru convocarea Sinodului I Ecumenic de la Niceea (325) și pentru transformarea orașului Bizantium în Constantinopol, viitoarea capitală a Imperiului Creștin. Sfântul Constantin a murit în anul 337, lăsând o moștenire profundă în istoria religioasă și politică.
Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin, este recunoscută pentru evlavia sa profundă și pentru sprijinul acordat construirii unor importante lăcașuri de cult, printre care Biserica Învierii Domnului din Ierusalim. Ea este și cea care a descoperit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Sfânta Elena a trecut la cele veșnice în anul 327.
Pe lângă semnificația religioasă, această zi este însoțită de numeroase tradiții populare. În calendarul popular, ziua de 21 mai este cunoscută sub numele de „Constandinu Puilor” sau „Constantin Graur”, fiind sărbătoarea păsărilor de pădure care își învață puii să zboare. Este o zi în care munca câmpului este oprită, pentru a proteja recoltele de păsări. Tot în această zi se finalizează semănatul porumbului, ovăzului și meiului.
De asemenea, ziua este importantă pentru păstori, care decid cine va fi baciul, unde se vor amplasa stânele și cine va păzi oile în timpul pășunatului. Pentru protecția animalelor împotriva forțelor malefice, oile sunt trecute prin fum de foc aprins special în acest scop.
Ziua Sfinților Constantin și Elena este astfel un prilej de rugăciune, comemorare și păstrare a tradițiilor străvechi, îmbinând dimensiunea religioasă cu obiceiurile populare românești.
