Ministerul Finanțelor a transmis recent un document către toate instituțiile statului, prin care informează că, începând cu luna mai, va acorda prioritate la plată cheltuielilor cu pensiile și salariile. Celelalte categorii de cheltuieli vor fi procesate doar după acoperirea „drepturilor de personal și drepturilor sociale”. Documentul este semnat de ministrul Finanțelor, Barna Tánczos, și a fost obținut de Profit.ro.
Această măsură vine într-un context tensionat pentru România, marcat de dificultăți bugetare, instabilitate politică după ieșirea PSD de la guvernare și presiuni semnificative pe piețele financiare, inclusiv asupra cursului valutar și a dobânzilor la care se împrumută statul. În lipsa unui guvern stabil, este puțin probabil ca autoritățile să poată implementa reformele fiscale promise Comisiei Europene pentru stabilizarea finanțelor publice.
Conform documentului transmis ordonatorilor de credite, solicitările de deschidere de credite pentru salarii și pensii trebuie depuse până la data de 20 a fiecărei luni, urmând ca abia apoi să fie procesate cererile pentru alte tipuri de cheltuieli. Ministerul subliniază necesitatea unei „programări judicioase” a cheltuielilor, pentru a menține controlul fiscal într-o perioadă critică.
Execuția bugetară pe primele trei luni din 2025 s-a încheiat cu un deficit de 43,66 miliarde de lei, echivalentul a 2,28% din PIB, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut (2,04% din PIB). Obiectivul Guvernului pentru 2025 este reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB, de la un nivel de 9,3% înregistrat anul trecut, conform standardului european.
În acest an, necesarul brut de finanțare al statului este estimat la 232 miliarde de lei, din care aproximativ 135 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar, iar restul datorii care trebuie refinanțate. Aproximativ 55% din această sumă urmează să fie acoperită prin împrumuturi externe, restul fiind atrase de pe piața internă.
În pofida prioritizării cheltuielilor cu salariile și pensiile, autoritățile transmit că măsura nu trebuie interpretată ca un semnal de incapacitate de plată, ci ca un efort de consolidare a disciplinei financiare în perioada de incertitudine politică și economică.
